Specii de pești din apele României — ghid de identificare
18 specii de pești pe care le poți întâlni la pescuitul recreativ în România — cu poză, denumire științifică, tipul de apă în care trăiesc și dimensiunea minimă legală de captură. Include și speciile protejate prin lege, pe care legea le interzice complet la reținere.
Informații verificate la 21 august 2026
Reguli generale de cantitate
Indiferent de specie, cantitatea maximă admisă în apele piscicole naturale este de 5 kg de pește pe zi, sau un singur exemplar care depășește această greutate (art. 30 alin. (2) din Legea nr. 176/2024). În apele de munte cu salmonide (păstrăv, lipan) se aplică o regulă separată, mai puțin cunoscută: maximum 10 exemplare pe zi, în total (art. 30 alin. (3)), iar pescuitul acolo se face exclusiv cu momeli artificiale (art. 30 alin. (1) lit. d)). Vezi și regulile complete pentru apele de frontieră și perioadele de prohibiție 2026.
Specii protejate — pescuit interzis
Aceste specii nu pot fi reținute în nicio circumstanță — pescuitul, deținerea, transportul sau comercializarea lor sunt infracțiuni, nu simple contravenții.
Sturionii (6 specii)
Morun (Huso huso), nisetru (Acipenser gueldenstaedtii), păstrugă (Acipenser stellatus), cegă (Acipenser ruthenus), viză (Acipenser nudiventris) și șip (Acipenser sturio) — toate interzise la pescuit conform art. 57 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 176/2024: închisoare de la 3 la 5 ani și interdicția dreptului de a pescui pentru 3-5 ani; tentativa se pedepsește la fel (art. 57 alin. (2)). În plus, sturionii au un moratoriu pe durată nedeterminată — Ordinul comun MADR/MMAP nr. 85/662/2021 (publicat în Monitorul Oficial nr. 403/16.04.2021).
Lostrița (Hucho hucho)
Salmonul de Dunăre, Hucho hucho — nu confundat cu anghila — este la rândul lui interzis la pescuit prin art. 57 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 176/2024, cu aceleași pedepse ca la sturioni.
Dacă prinzi accidental un exemplar dintr-una din aceste specii, eliberează-l imediat înapoi în apă, indiferent de starea lui — regulă explicită a Ordinului nr. 85/662/2021.
Catalog de specii
Dimensiunile minime de mai jos sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 342/2008, modificat prin Ordinul nr. 304/2023. Speciile marcate cu roșu sunt protejate prin lege — vezi secțiunea de mai sus pentru detalii.
Crap
Crap Cyprinus carpio
Pește omnivor, activ mai ales în amurg și noaptea, apreciat pentru talia mare și rezistența la agățare — una dintre cele mai căutate ținte la pescuitul static cu momeală de fund.
Dimensiune minimă legală: 35 cm
Șalău
Șalău Sander lucioperca
Prădător solitar, vânează în amurg în ape adânci cu structură (epave, grinduri) — răspunde bine la naluci și la pescuitul vertical de pe barcă.
Dimensiune minimă legală: 40 cm
Știucă
Știucă Esox lucius
Prădător de ambuscadă, stă la pândă în vegetație și atacă prin surprindere — una dintre cele mai populare ținte la pescuitul cu naluci (spinning).
Dimensiune minimă legală: 40 cm
Somn
Somn Silurus glanis
Cel mai mare pește de apă dulce din România, activ mai ales noaptea; se hrănește cu pești, raci și, ocazional, păsări acvatice mici.
Dimensiune minimă legală: 50 cm
Biban
Biban Perca fluviatilis
Trăiește în cârduri, foarte activ ziua, ideal pentru pescuitul de agrement — una dintre primele specii pe care le prind începătorii.
Dimensiune minimă legală: 12 cm
Caras
Caras Carassius gibelio
Foarte rezistent la ape sărace în oxigen și la temperaturi extreme — supraviețuiește adesea în bălți unde alte specii nu rezistă.
Dimensiune minimă legală: 15 cm
Avat
Avat Aspius aspius
Singurul ciprinid răpitor din apele noastre — vânează la suprafață, în bancuri, atacând pești mici cu sărituri vizibile din apă.
Dimensiune minimă legală: 30 cm
Clean
Clean Squalius cephalus
Omnivor oportunist, mușcă la aproape orice — insecte, fructe cădute în apă, pești mici — frecvent în râuri de deal cu curent.
Dimensiune minimă legală: 25 cm
Mreană
Mreană Barbus barbus
Preferă râurile cu curent și fund pietros sau nisipos, se hrănește la fund, cu mustăți senzoriale specializate pentru găsirea hranei.
Dimensiune minimă legală: 27 cm
Plătică
Plătică Abramis brama
Formează cârduri mari în ape line, se hrănește la fund — o țintă clasică la pescuitul cu momeală de fund (feeder).
Dimensiune minimă legală: 25 cm
Roșioară
Roșioară Scardinius erythrophthalmus
Preferă apele line, cu vegetație, adesea alături de caras și biban — se distinge prin înotătoarele roșii-portocalii.
Dimensiune minimă legală: 15 cm
Păstrăv
Păstrăv Salmo trutta fario
Specie indicator pentru ape curate, reci și bine oxigenate — pescuitul lui e strict legat de sezon și de zonele montane.
Dimensiune minimă legală: 20 cm
Lipan
Lipan Thymallus thymallus
Recunoscut după înotătoarea dorsală mare și colorată — trăiește doar în ape reci de munte, curate, cu curent.
Dimensiune minimă legală: 25 cm
Calcan
Calcan Scophthalmus maeoticus
Pește plat, camuflat perfect pe fundul mării — stă îngropat parțial în nisip, la pândă după pești mici și crustacee.
Dimensiune minimă legală: 45 cm
Chefal
Chefal Mugil cephalus
Formează cârduri mari, migrează între mare și apele salmastre din Deltă — se hrănește filtrând nisipul și mâlul de la fund.
Dimensiune minimă legală: 25 cm
Scrumbie de Dunăre
Scrumbie de Dunăre Alosa immaculata
Specie migratoare (anadromă) — trăiește în Marea Neagră și migrează pe Dunăre pentru reproducere; populație în declin.
Dimensiune minimă legală: 22 cm
Morun — protejat
Morun Huso huso
Cel mai mare sturion din bazinul Mării Negre, poate ajunge la câteva sute de kg — populația din Dunăre e critic afectată de baraje și de pescuitul istoric excesiv.
Specie protejată — pescuit interzis (vezi detalii). Reprezintă toate cele 6 specii de sturioni.
Lostrița — protejată
Lostrița Hucho hucho
Cel mai mare salmonid din apele interioare europene — extrem de rar în România, cu populații relictă în câteva râuri montane.
Specie protejată — pescuit interzis (vezi detalii).
Întrebări frecvente
Ce specii de pești sunt protejate prin lege în România?
Toate cele șase specii de sturioni — morun, nisetru, păstrugă, cegă, viză și șip — plus lostrița (Hucho hucho). Pescuitul, deținerea, transportul sau comercializarea lor sunt infracțiuni conform art. 57 alin. (1) lit. c) și f) din Legea nr. 176/2024, pedepsite cu închisoare de la 3 la 5 ani. Sturionii au, în plus, un moratoriu pe durată nedeterminată (Ordinul comun MADR/MMAP nr. 85/662/2021).
Ce se întâmplă dacă prind accidental un sturion sau o lostriță?
Exemplarul trebuie eliberat imediat înapoi în apă, indiferent de starea lui — regulă explicită a Ordinului comun MADR/MMAP nr. 85/662/2021.
Unde găsesc lista completă a dimensiunilor minime legale?
Dimensiunile minime sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 342/2008, modificat prin Ordinul nr. 304/2023. Lista oficială actualizată e pe anpa.ro — recomandăm reconfirmarea directă acolo înainte de a reține un exemplar la limită.
Surse oficiale
Legea nr. 176/2024 · Ordinul MADR nr. 342/2008 (dimensiuni minime) · Ordinul nr. 304/2023 (modificare) · Ordinul comun MADR/MMAP nr. 85/662/2021, M.O. nr. 403/16.04.2021 (moratoriu sturioni) · ANPA
Vezi și regulile de pescuit în ape de frontieră și perioadele de prohibiție 2026.
Fotografii via Wikimedia Commons — Crap: USFWS Mountain-Prairie, domeniu public · Șalău: Elnuko, domeniu public · Știucă: Pohled 111, CC BY-SA 4.0 · Somn: Dieter Florian, CC BY-SA 3.0 DE · Biban: Gilles San Martin, CC BY-SA 2.0 · Caras: George Chernilevsky, CC BY-SA 3.0 · Avat: Karelj, domeniu public · Clean: Karelj, domeniu public · Mreană: Gilles San Martin, CC BY-SA 2.0 · Plătică: Karelj, domeniu public · Roșioară: Emőke Dénes, CC BY-SA 4.0 · Păstrăv: Böhringer Friedrich, CC BY-SA 2.5 · Lipan: Liquid Art / Jovana Milanko, CC BY-SA 4.0 · Calcan: Aleksandr_Levon, CC BY-NC 4.0 · Chefal: Afsarnayakkan, CC BY-SA 4.0 · Scrumbie de Dunăre: Zsoldos Márton, CC BY-SA 3.0 · Morun: Daniel Döhne, CC BY-SA 3.0 · Lostrița: Liquid Art / Jovana Milanko, CC BY-SA 4.0